Săgeata Stejaru este o echipă de fotbal din localitatea Stejaru, Tulcea, care evoluează în Liga a II-a a fotbalului românesc. Echipa a fost înfiinţată în anul 1960, dar abia în sezonul 2007-2008 a obţinut promovarea în Liga a III-a, unde a fost repartizată în Seria a V-a. În sezonul 2008-2009 a ocupat locul cinci în această serie, la 13 puncte în urma câştigătoarei, Steaua II Bucureşti.

Însă în vara anului 2009, Săgeata a fuzionat cu CS Buftea, echipă prezentă în Liga a II-a şi a preluat locul celei din urmă în al doilea eşalon al fotbalului românesc.

Pe banca tehnică fusese adus încă din sezonul petrecut în Liga a Treia tehnicianul Aurel Şunda, iar printre jucătorii transferaţi pentru a întări lotul tulcenilor se numără Alin Paleacu, portarul Florin Olteanu, George Şoltuz sau Alexandru Chiţu.

Săgeata îşi dispută meciurile de pe teren propriu pe stadionul din comuna Stejaru, o arenă inaugurată în 2009, şi care are o capacitate de 3.000 de locuri.

DE CE despre o cvasinecunoscuta echipa din Liga a IIa aici? Pentru ca ieri,  Săgeata Stejaru a bătut Farul, chiar la Constanţa! Poate mai putin despre meciul de la Constanta si mai mult depre stejareni!

Voi incepe cu antrenorul echipei, Aurel Sunda, poate cel mai cunoscut nume dintre toate despre care vom povesti aici! Aurel Åžunda este un antrenor român de fotbal ÅŸi fost jucător. ÃŽn prezent antrenează echipa de fotbal Apulum Unirea Alba-Iulia. A antrenat pâna în prezent echipe precum CFR Cluj, Jiul PetroÅŸani, FC BraÅŸov, FC Ceahlăul. A reuÅŸit două promovari istorice cu Unirea Alba Iulia ÅŸi Cfr Cluj, din Liga a II-a, în Liga I din România. Incepe asadar sa se faca putina lumina: antrenorul echipei Sageata Stejaru este un ‘specialist’ in promovari cu echipe … fara trecut, asa cum erau si Unirea Alba Iulia, si mai ales CFR ECOMAX Cluj, daca va mai aduceti aminte de denumirea exacta…

Aurel Sunda a preluat, in aceasta vara, Sageata Stejaru, care, in urma cu doi ani, evolua in Liga a IV-a. Sageata Stejaru se prezinta la startul campionatului cu o echipa din care mai fac parte doar 4 jucatori din formatia care a promovat.

Acest lucru a fost punctat si de Sunda: „In perioada scurta de la promovare am incercat sa formam o echipa pentru acest nivel. Am adus 17 jucatori noi si 4 au ramas din vechea garnitura. Sper ca munca pe care am depus-o sa ne aduca satisfactii cat mai repede. In ce priveste obiectivul, acesta este mentinerea in Liga a II-a, si nu numai atat. Vrem sa avem o evolutie buna si la finalul sezonului sa ocupam un loc cat mai bun. Cat despre adversari, fiecare este un pericol pentru noi. Toata lumea va veni la Stejaru pentru a obtine toate punctele, dar cred ca avem o echipa foarte buna si nimeni nu va castiga usor pe terenul nostru.”

Bugetul echipei este asigurat de zece finantatori, insa banii vin mai ales din abonamente. Sageata Stejaru are 150 de abonati, care platesc pe sezon doua mii de dolari.

Antrenorul Aurel Åžunda (foto), care a preluat echipa în ultimele patru etape ale sezonului precedent, consideră că anul acesta “este unul de tranzit, nu putem emite pretenÅ£ii la promovare. E nevoie de mai mulÅ£i jucători de valoare”.

După startul sezonului a primit o ofertă de la U” Cluj, pe care a declinat-o: “Am contract ferm, pe un an, cu opÅ£iune pe încă unul. ÃŽn afara de asta sunt prieten cu oamenii de aici, nu puteam să plec aÅŸa”, afirmă el, dar apropiaÅ£i ai echipei susÅ£in că ÅŸi contractul său, unul foarte bun pentru acest nivel, aproximativ 50.000 de dolari, l-a Å£inut pe loc.

Lucru pe care puÅ£ini îl ÅŸtiu, Åžunda, tot aromân ÅŸi el, sponsorizează echipa unei localităţi din judeÅ£ul TimiÅŸ, unde există o comunitate puternică de aromâni. “Echipa se numeÅŸte DudeÅŸtii Noi, iar echipa Pindu, de la MunÅ£ii Pindului. Le mai duc câte un rând de echipament, ceva bani, iar pe pieptul tricourilor stă soarele, care este simbolul aromânilor. Deasupra soarelui apar iniÅ£ialele A.Åž., de la Aurel Åžunda”.

Zece sponsori principali asigură o parte a bugetului de 500.000 de dolari. „Noi avem mai mare încredere în dolar, nu avem treabă cu euro“, spune vicepreşedintele eurosceptic Donchi Pufleni. Interesant este că cei mai mulţi dintre stejăreni locuiesc acum în Constanţa, Bucureşti sau aiurea. Cei 10 acţionari care asigură cea mai mare parte din bugetul anual sunt:

• Pufleni Donchi  ÅŸi Tudor Åžtefan – patroni Hotel Royal din ConstanÅ£a ÅŸi din BucureÅŸti

• Costea Cristian – patron fabrică de lactate ÅŸi afaceri cu cărbune, ambele la ReÅŸiÅ£a

• Pufleanu Dumitru – patron fabrică de lactate la TârguÅŸor, jud. ConstanÅ£a

• Liuta Adam – patron fabrică de ulei la Baia, jud. Tulcea

• Rida Dumitru – patron fabrică de materiale plastice în ConstanÅ£a

• Bela Tănase – firmă de construcÅ£ii, comerÅ£ cu cereale ÅŸi afaceri în panificaÅ£ie, toate la ConstanÅ£a

• Pufleanu Dumitru – patron fabrică de lactate la Crucea, jud. ConstanÅ£a

• Darlaiani Stere ÅŸi MiÅŸu Stere – asociaÅ£i în construcÅ£ii ÅŸi distribuÅ£ie gaze (butelii), la Medgidia, jud. ConstanÅ£a.

Pe lângă aceştia, mai sunt alţi trei sponsori, a căror contribuţie este ceva mai mică: Ghiuri Gigi (distribuitor de băuturi alcoolice), Şamata Teo (distribuţie articole sanitare) şi Pufleanu Gheorghe (patron fabrică de alcool şi care mai are afaceri în domeniul imobiliarelor şi construcţiilor). De asemenea există informații că și cunoscutul afacerist Nicu Gheară susține financiar această echipă.

Satul Stejaru este o localitate în sud-estul judeţului Tulcea, cu o populaţie de 872 de locuitori. Comuna cu acelaşi nume mai cuprinde satele Mina Altîn Tepe, cu 796 de oameni, şi Vasile Alecsandri, cu 626 de locuitori. Aici trăiesc foarte mulţi aromâni, membrii acestei comunităţi fiind alungaţi succesiv din Grecia, Epir şi Cadrilater.

Dacă arunci cu piatra dintr-un capăt al satului, pică tocmai la capătul celălalt, într-atât este de mic Stejaru. Dar localitatea este una bogată. “Cel mai sărac om de la noi are 300 de oi”, afirma un localnic, în glumă.

Dar nici departe de adevăr nu este. CreÅŸterea oilor este principala ocupaÅ£ie a locuitorilor – activitate specifică dealtfel aromânilor -, dar în marea majoritate a gospodăriilor mai găseÅŸti, pe lângă oi, un porc, o vacă sau o capră. Oile ÅŸi berbecuÅ£ii sătenilor sunt crescute în ferme cu tehnologie avansată, iar când ajung la maturitate sunt exportate în ţările arabe pe bani frumoÅŸi.

ÃŽn această comună care abia adună puÅ£in peste 2.000 de suflete activează o echipă de fotbal de liga a doua. Se numeÅŸte Săgeata Stejaru, dar este reprezentanta a două sate, Stejaru ÅŸi Vasile Alecsandri. Åži, mai ales, este reprezentanta comunităţii aromâne de aici. ÃŽn vara lui 2008 a promovat în liga a treia, iar obiectivul imediat a fost liga a doua. N-a fost să fie, aÅŸa că patronii echipei au cumpărat de la Buftea locul pe scena celei de-a doua divizii. ÃŽntre timp a apărut stadionul, o bijuterie cu 1.500 de locuri, situat chiar înainte de intrarea în satul Vasile Alecsandri. Arena, plus clădirea în care se află vestiarele ÅŸi sala de protocol au fost ridicate în numai 40 de zile, iar un banner reprezentându-l pe Hagi – cel mai cunoscut dintre aromâni – tronează acum pe gardul aflat în imediata vecinătate a vestiarelor.

Deocamdată echipa încearcă să se aşeze, cum se spune, antrenorul Aurel Şunda schimbând aproape întreg lotul în vară, când au plecat 15 jucători şi au fost aduşi alţi 17. Unii cunoscuţi, precum Paleacu, Şoltuz, Dicu sau portarul Olteanu, alţii mai puţin.

Cum a apărut Săgeata în peisajul fotbalului românesc povesteÅŸte unul dintre patronii echipei, Pufleni Donchi. “Suntem zece acÅ£ionari care asigurăm bugetul anual al acestei echipe, care în actualul sezon se ridică la 500.000 de euro. Cu toÅ£ii suntem aromâni, născuÅ£i în aceste două sate, Stejaru ÅŸi Vasile Alecsandri ÅŸi care acum 20-25 de ani am plecat din aceste locuri. Cei mai mulÅ£i dintre noi, la ConstanÅ£a. Acum, când situaÅ£ia financiară ne permite, am hotărât să facem ceva pentru cei rămaÅŸi acasă, părinÅ£i, rude, săteni. AÅŸa că am investit în echipa asta de fotbal, pentru ca oamenii să aibă o bucurie”

Visul lor nu se opreÅŸte însă la liga secundă: “Anul acesta nu, dar în doi, maximum trei ani vrem să promovăm în prima ligă! Suntem aromâni, adică suntem niÅŸte oameni ambiÅ£ioÅŸi, ne place în frunte, nu în pluton. Noi, cei zece, plus alÅ£ii care ne sunt alături, suntem capabil să asigurăm bugetul unei formaÅ£ii de prima divizie. Avem în plan ÅŸi un stadion nou, de 5.000 de locuri, în spatele acestuia deja existent, plus o clădire gen pensiune unde să stea echipa în cantonament înaintea meciurilor. Numai să promovăm ÅŸi veÅ£i vedea ce va fi aici”.

În parcarea din spatele tribunei zero găseşti numai limuzine de lux şi Jeep-uri. Aici sunt plătitorii de abonamente anuale, sponsorii care dau 2.000 de dolari pe un astfel de abonament! 300.000 de dolari se strâng numai de la ei. Pe stadionul din satul Vasile Alecsandri, comuna Stejarul, avem, aşadar, cel mai scump abonament al unei echipe din România. Mult peste Steaua, Dinamo sau granzii de Bucureşti, Cluj sau Timişoara.

Contractele jucătorilor sunt cuprinse, după spusele lui Pufleni Donchi, între 15.000 şi 25.000 de dolari. Sume frumuşele pentru nivelul acesta. Dar cum mare parte dintre fotbaliştii aduşi în vară la echipă au venit din postura de jucătorii liberi, ei au încasat şi o primă de instalare cuprinsă între 2.000 şi 5.000 de dolari. Puţini dintre componenţii lotului sunt din Constanţa sau din zonă, marea majoritate fiind aduşi de Şunda sau de către conducători de pe la Timişoara, Alba Iulia, Lupeni sau Buzău, astfel că dintre aceştia din urmă unii, familiştii în special, stau în Constanţa, în apartamente închiriate şi plătite de club. Ceilalţi stau în hotelul de la stadionul din Medgidia, cel cu o capacitate de 30.000 de locuri, construit pe vremea lui Ceauşescu, plata fiind de asemenea suportată de club. Dealtfel acolo se ţin şi antrenamentele cotidiene ale echipei.  Vă daţi seama: faci antrenamentul pe al doilea stadion, ca mărime, din ţară, cu peste 30.000 de locuri, şi joci meciurile oficiale pe o arenă de cîteva sute de locuri.

În ce priveşte primele de joc, dacă echipa este clasată pe poziţiile 1-4 se acordă 150 de euro de jucător pentru fiecare punct, indiferent că meciul se joacă acasă sau în deplasare, dacă poziţionarea este între locurile 5-12 atunci punctul se recompensează cu 100 de euro, iar dacă se află pe locurile 13-18 nu se dă nimic.

Cel mai mare procent de spectatori care vin cu maşini nemţeşti la stadion. În tribune, maximum cîteva sute de oameni. În parcare (de fapt, de o parte şi cealaltă a şoselei), zeci şi zeci de maşini. Între cele 60-70 de maşini s-au vazut: 15 Mercedes-uri care săreau lejer de suta de mii de euro; vreo 20-30 Range-uri şi BMW-uri undeva la peste 50.000 de euro; iar restul, Mercedes-uri obişnuite, de 30-40.000 de euro.

IMN CU SPECIFIC / Hrista Lupci ridică meci de meci fanii în picioare

“O iubire alb-albastră în pieptul de aromân”

Ca orice echipă care se respectă, Săgeata are şi un imn, care cuprinde patru strofe plus refren. Acesta este compus şi interpretat, pe muzică specific machidonească, de un rapsod aromân din zonă, Hrista Lupci. De altfel, imnul are pe lângă varianta în limba română şi o variantă în aromână.

Strofa I
Avem o echipă mare
Şi cu toţii o iubim
Hai Săgeata, hai Stejaru,
Noi cu tine ne mândrim

Strofa II
Săgeata-i inima noastră
Cu ea în lume ieşim
O iubire alb-albastră
În pieptul de aromân

Strofa III
Am pornit o bătălie
La toată lumea am spus
Cu toţii vrem ca Săgeata
Să se-nalţe cât mai sus

Strofa IV
Aşa suntem, aromânii,
CurajoÅŸi ca niÅŸte lei
Pornim la drum cu Săgeata
Din inima Dobrogei

Refren (se cântă după fiecare strofă)
Hai Săgeata, hai Stejaru,
Noi cu toţii te iubim
Hai Săgeata, hai Stejaru
Åži Vasile Alecsandri